bancuri ilustrate

In timp ce profesorul explica elevilor ca "hot" este cel care ia din proprietatea altuia:
- Bula, tu nu esti atent!
- Ba da, domnule profesor.
- Atunci spune-mi, ce-as fi eu daca ti-as scoate din buzunar 10000 de lei?
- Vrajitor, domnule profesor.

Un batrinel intra intr-un magazin:

- Naftalina sub forma de bile aveti?
- Da!
- Vreau si eu 2 pungi.

Dupa o ora vine din nou:

- Naftalina sub forma de bile mai aveti?
- Da!
- Mai vreau si eu 4 pungi.

Dupa alta ora vine din nou:

- Naftalina sub forma de bile mai aveti?
- Da!
- Vreau tot stocul.
- Mai mosule, cred ca ai o gramada de molii acasa...
- Nu, am numai una.
- Si pentru o molie iei tot stocul?
- Pai ce sa fac, taica, daca nu o nimeresc?

Un turist in vacanta il intreaba pe un localnic daca sunt crocodili in apa. Acesta ii raspunde ca nu.
Turistul incepe sa inoate si observa niste pete intunecate in apa, la citiva metri de el. Se intoarce spre localnic:

- Sigur nu sunt crocodili aici?

- Nu, ca le e frica de rechini.

Doi ardeleni taie o bomba cu fierastraul.

Vine al treilea si intreaba:

-Ma, da' daca explodeaza chestia asta?

-Apai nu-i bai, ca mai avem una!

Inceputul anului scolar, intr-un liceu din America, diriginta le prezinta clasei un nou coleg: Sakiro Suzuki din Japonia.
Incepe ora:

- Sa vedem, cine stie cel mai mult despre istoria Americii. Cine a zis: 'Libertate sau moarte!'?

Tacere de mormant in clasa, numai Suzuki ridica mana:
- Patrick Henry 1775 Philadelphia.

- Bravo Suzuki, si cine a zis: 'Tara este poporul, de aceea poporul nu poate sa moara."?
Suzuki:- Abraham Lincoln 1863 Washington.

Diriginta se uita peste clasa si zice:
- Mi-e rusine pentru voi, Suzuki vine din Japonia si stie mai multe despre America decat voi!

Din spate se aude o voce:
- Pupa-ma-n cur Japo imputit!
- Cine a zis? intreaba diriginta.
Suzuki se ridica si zice:
- Generalul McArthur 1942 la Guadalcanal, si Lee Iacocca 1982 la sedinta actionarilor Chrysler.

In clasa iarasi liniste, numai din spate se aude iara:
- Imi vine sa vomit!
Diriginta striga:
- Cine a fost nemernicul?
Suzuki:
- George Bush senior catre Tanaka ministru japonez in timpul unei mese de serviciu, Tokio 1991.

Un elev se ridica si zice:
- Suge-ma!
Diriginta crizata:
- De ajuns! Cine a fost impertinentul?
Suzuki:
- Bill Clinton catre Monica Lewinsky, 1997 Washington, Casa Alba, Biroul Oval.

Inca un elev se ridica si zicet:
- Suzuki asta e un rahat mare!
Suzuki:
- Valentino Rossi 2002 Brazilia Superbike GP.

In clasa e un haos total, diriginta lesina, se deschide usa si intra directorul:
-O adunatura de idioti mai mari ca voi n-am vazut in viata mea!

Suzuki:
- Adrian Nastase catre Tanasescu ministru de finante la o noua sedinta de rectificare a bugetului si de creare a noi impozite, Bucuresti ianurie 2004.

Politia rutiera, la locul accidentului, explica intr-un interviu TV despre importanta purtarii centurii de siguranta:

- Uitati-va la acest om care nu a purtat centura: capul rupt, intestinele pe parbriz, ochii in pom, fara maini.

In schimb, uitati-va si la cel care a purtat centura: parca-i viu!

Unui tip trebuia sa i se faca transplant de inima. Cum existau 3 donatori este lasat sa aleaga inima de la cine vrea.

Doctorul ii spune:

- Primul a fost sportiv, se antrena, avea o inima puternica, al doilea era doctor, stia sa se ingrijeasca iar al treilea a fost avocat. A cui inima o vrei?

Tipul fara sa se gandeasca mult raspunde:

- A avocatului!

- De ce?

- Dintre toti el si-a folosit inima cel mai putin!

In supermarket o femeie face cumparaturi.
Alege lapte, oua, portocale, cafea, salata si costita.
La casa, un tip beat din spatele ei se uita la produse si spune:

- Tu esti mai mult ca sigur singura.

Femeia, contrariata:
- Ai perfecta dreptate, sunt singura, dar de unde ti-ai dat seama ?

Betivul, clatinandu-se: - Pentru ca esti urata!

A fost odata un taran sarac si cinstit. In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca undeva departe, peste noua mari si noua tari, s-ar fi aflat o baroneasa instarita, cu darnicie fara seaman, care s-ar fi numit Uniunea Europeana. Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu darurile acesteia.

Intr-o buna zi si-a luat toiagul si a purces la drum. A batut la poarta palatului si i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa sada si, fiindca era peste masura de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat. Taranul a gustat cu masura din bucate si nerabdator, si-a spus pasul:

"Marita Doamna Uniune, am auzit ca faci daruri celor nevoiasi. Eu am acasa, pamant bun, ape limpezi, am si paduri. Iarna insa-i cam lunga la mine in tinut, aproape sapte-opt luni pe an. Ca sa lucrez bine as avea nevoie de o pereche de incaltari. Sunt descult si mi-e frig. Doar atat iti cer".

Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in picioare si a ramas cu privirea pironita la degetele acestuia, vinetii, infrigurate, batatorite si prafuite de drum. Apoi a glasuit:

"Omule, esti descult si eu te inteleg... Dar, tot ce-ti pot oferi este o basca. Una noua si de calitate europeana - Armani. Tine de frig, de ploaie."

Omul a luat basca, a oftat dezamagit, a multumit si a facut calea-ntoarsa zicand:

"Totusi e doamna buna. Putea sa nu-mi dea nimic".

A trecut iarna si din gerurile sale cumplite, omul a iesit destul de bine, doar cu un deget degerat. Apoi vara a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunandu-i pasul vechi:

"Sunt descult. O pereche de incaltari mi-ar prinde tare bine".

Doamna l-a privit cu intelegere, l-a ospatat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o basca noua-nouta.

"Daca-i degeaba, merita s-o iau" isi spune la intoarcere taranul cel sarac.

Iarna a trecut cu chiu cu vai si in afara altui deget de la picior, degerat si amputat de doctor, omul n-a avut de suferit. A urmat primavara, vara iar toamna taranul si-a amintit de Doamna cea darnica, pornind iar spre ea, sa-si incerce norocul. Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i placa, dar de intors s-a intors tot cu o basca.

Totusi nu s-a dat batut. An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind cu politete stiutul dar. Pana intr-o iarna, cand zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca niciodata, picioarele i-au degerat si doctorul a trebuit sa i le amputeze.

Purtat pe brate de vecini, omul a batut la poarta Doamnei Uniune care, iute, si-a dat seama de trebuinte, facandu-i cadou un carucior de invalid, cu rotile, nou si stralucitor, avand douazeci si una de viteze si telecomanda.

Omul a multumit si intorcandu-se in satul sau cu masinaria cea aratoasa a starnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: intr-o noapte a fost calcat de hoti. Acestia nu gasisera mare lucru, dar plecasera acasa cu saci intregi de basti. Oameni cu frica de Dumnezeu, ii lasasera, totusi, caruciorul. In prag de iarna, taranul s-a pomenit astfel fara nicio basca.

Asezat comod in caruciorul sau silentios, a pornit iar cale de noua munti si noua tari, s-a infatisat Doamnei Uniune si i-a spus:

"Marita Doamna, m-au calcat hotii si acum, la caderea zapezii, sunt cu capul descoperit. Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si poti".

Doamna l-a masurat din cap pana la brau (acolo unde incepea carutul) si ganditoare i-a spus:

"Bade draga, eu te inteleg. Dar, tot ce-ti pot darui acum este o pereche de incaltari. Apropo, asa cum te vad, cred ca nu poti munci. Nu-mi vinzi mie pamantul dumitale? Cu banii primiti ai putea sa-ti cumperi cea mai buna basca".

-Acuzat, intreaba judecatorul, ai ramas de trei ori vaduv. Cum a fost posibil asa ceva?
-Prima sotie a mancat ciuperci otravite si a murit!
-Si a doua?
-Tot asa. A mancat ciuperci otravite si a murit!
-Si a treia sotie a murit tot de ciuperci otravite?
-Nu, nu, din cauza unei fracturi craniene!
-Si cum s-a intamplat?
-Pai nu a vrut sa manance ciuperci...